11/08/2026
Am lipsit peste o lună de aici.
Și, culmea, n-am simțit că am dispărut. 😊
Am fost ocupată cu viața. Cu lucruri de pus în ordine. Cu idei, cu job,cu griji si neputinte, cu niște întrebări sau cu niște răspunsuri care încă nu s-au hotărât dacă vor să apară. 😄
Dar zilele astea mi-am dat seama că mi-e dor de locul ăsta.
De Zuze.
De oamenii de aici.
De poveștile noastre, de amintirile noastre, de veselie și de gălăgie ...
Așa că mă întorc.
Nu știu încă exact în ce direcție o să meargă lucrurile. Și, pentru prima dată după mult timp, cred că e în regulă să nu știu.
Dar știu sigur un lucru:
Zuze nu s-a terminat.
Așa că… hai să vedem ce mai facem. ❤️, eu am făcut dulceață si crăpați, privit cerul și udat florile, bucurat de bucuria Anei ca a întrat la psihologie și de îmbrățișările Ilenei ...pentru ca sunt rare. Am făcut chiftele si am fugit la marea sa surprindem pe cineva, am prajit gogoși și m am dus la targul de vechituri și mi am luat o vaza,am.pus niște kilograme pe mine de care ma pot lipsi, am cunoscut mulți oameni noi și mișto am dat voie sa visez cm ar fi dacă.
Am facut baclavale pentru prima dată, am băut cafea de calitate de la prajitorie adevărată, mulțumesc Valentin.
Am plans pe terasa la Pasha Cafe pentru ca mi a amintit de acasă,.iar a fost dor de voi și de viata mea de la Brasov insa am cunoscut scurtături prin capitala 🥰
Am gătit, ras și plâns, mângâiat pisici și dansat singura in casă, am golit cu suspine bistroul, definitiv și cu recunoștință m am bucurat de Stefy.
Poze, doar asa ca sa nu fie jurnalul gol
Zuze se simte.
Sunt pe aici. Voi mai sunteți?